Arhanghelul Gavriil vesteste azi Fecioarei Maria cã va naste de la Duhul Sfânt pe Mântuitorul lumii, Iisus Hristos. Îngerul s-a arãtat Sfintei Fecioare la Nazaret si i s-a închinat: “Bucurã-te, cea ce esti plinã de har, Domnul este cu tine! Binecuvântatã esti tu, între femei.” (Luca 1.28). Apoi i-a dat vestea: “Si iatã vei lua în pântece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus” (Luca 1.31). La nedumerirea ei, cum se va întâmpla aceasta, întrucât nu stia de bãrbat, arhanghelul Gavriil i-a zis: “Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine si puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea si Sfântul care Se va naste din tine, Fiul Lui Dumnezeu Se va chema.” (Luca 1.35)
In crestinismul rasaritean, data de 25 martie s-a generalizat din prima jumatate a sec. al V-lea, odata cu fixarea celebrarii Craciunului la 25 decembrie; anterior se pare ca era acceptata data de 5 ianuarie. In Spania si Italia, Bunavestire se sarbatorea la 18 decembrie, data pastrata in riturile galican si mozarab; datele au variat, in apus, pana prin sec. al XI-lea cand s-a generalizat si in lumea catolica data de 25 martie.
“Odatã, stînd Fecioara Maria la rugãciunea de miezul noptii, dupã obicei, si cu fierbinte dorintã rugîndu-se lui Dumnezeu, deodatã a rãsãrit o luminã mare si a strãlucit peste ea. Iar din mijlocul luminii s-a auzit un glas cãtre dînsa astfel: “Tu vei naste pe Fiul Meu!” Atunci de ce fel de bucurie s-a umplut Preacurata Fecioarã si ce fel de multumire a dat, închinîndu-se pînã la pãmînt lui Dumnezeu, Fãcãtorul ei, nu se poate spune! Astfel a cãutat Domnul spre smerenia roabei Sale. Pentru cã, aceea care dorea pentru dragostea lui Dumnezeu sã slujeascã Preacuratei Nãscãtoare a lui Mesia, aceea singurã s-a învrednicit a fi Maica lui Hristos. Si i-a fost ei acea descoperire în anul al doisprezecelea de la nasterea sa, cu doi ani mai înainte de logodirea ei cu Iosif si la nimeni n-a spus taina aceea pînã la Înãltarea lui Hristos.” (Cuvant din “Vietile Sfintilor” pe luna martie)
BLAGOVESTENIA
Sãrbatoarea Blagovesteniei (cum este cunoscuta in popor Bunavestire) este numita in Calendarul popular si Ziua cucului, existând credinta cã, in aceastã zi, pasãrea începe din nou sã cânte, dar doar pânã la Sânpetru (29 iunie), când amuteste si se transformã în uliu. Cântecul cucului semnificã venirea primãverii si este “decriptat”, în comunitatea sãteascã, în functie de vârstã si pozitie socialã: fetele de mãritat aflã, dupã numãrul sunetelor scoase de pasãre la primul cântat, peste cât timp se vor mãrita, cei în dreapta cãrora va cânta cucul vor avea un an îmbelsugat etc.
La Blagovestenie se efectuau multe acte de purificare a spatiului, de alungare a serpilor de pe langa casa, a insectelor si omizilor din livezi: afumarea cu tamaie si carpe arse a cladirilor, curtilor, oamenilor si vitelor (Transilvania, Banat); producerea zgomotelor de care sa se sperie fortele malefice prin tragerea unui clopotel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat); aprinderea focurilor in gradini si livezi; scoaterea din lazi a straielor si tesaturilor la aerisit. Fertilitatea in noul an era invocata prin stropitul radacinii prunilor cu tuica si amenintarea cu securea a pomilor fructiferi ca vor fi taiati daca nu rodesc (Banat, Transilvania).
In alte zone, Blagovestenia era insa considerata neprielnica pentru rodul pasarilor, animalelor si plantelor: nu se puneau clostile sau se credea ca din ouale ouate in aceasta zi nu ies pui; vacile nu se “goneau”; nu se semana porumbul (Moldova, Bucovina). Blagovestenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului si rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice. Femeile strangeau apa provenita din neaua topita pentru a fi folosita in practicile de medicina si cosmetica populara. Importanta sarbatorii este subliniata de sacrificiul pestelui care se mananca, indiferent daca ziua de 25 martie este de post sau de dulce.
Alte Articole :
Filed under: SARBATORI ORTODOXE
