Manastirea Cernica

Aflata in judetul Ilfov, manastirea Cernica gazduieste o obste de calugari. Manastirea Cernica, la o distanta de 12 km est de Bucuresti, isi intinde cladirile pe doua dintre insulele lacului cu acelasi nume.

Veche vatra de rugaciune si cultura, ctitorie a Vornicului Cernica Stirbei, Sfanta Manastire Cernica este atestata documentar la 1608 prin hrisovul domnesc al lui Radu Voda Serban. In acel an Vornicul Cernica reface un vechi schit caruia ii da numele sau, il inzestreaza cu pamanturi, paduri si sate, spre vesnica pomenire a numelui si a neamului sau.

Manastirea denumita la inceput Gradistea Florestilor si-a schimbat cu vremea numele, adoptandu-l pe cel al ctitorului sau.

Al doilea moment istoric important si aproape la fel de valoros ca si cel de la 1608 este anul 1781, an in care vine ca staret al manastirii Sfantul parinte si Arhimandrit Gheorghe, unul din ucenicii marelui Sfant Paisie de la Neamt. El reface obstea de monahi care se risipise datorita razboaielor si ciumei, ridica din ruina biserica si tot ce inseamna mostenire materiala, acei ani constituind inceputul ascensiunii vietii monahale aici la Cernica.

 

Actuala biserica a fost construita dupa cutremurul din 1802 de staretul Timotei si terminata in 1815. Cutremurul din 1940 a daramat bolta naosului si turla cea mare. Prin grija patriarhului Justinian, biserica a fost restaurata in 1965-1967 cand s-a reconstruit numai turla pe pronaos.

Pictura actuala apartine zugravului Fotache. Icoanele imparatesti si portretele staretilor Timotei si Gheorghe sunt opera lui Nicolae Polcovnicu, care a zugravit in 1825-1838 si biserica mitropoliei Bucuresti.

Biserica Sf. Lazar din cimitir este opera staretului Gheorghe, construita in 1804. Este de dimensiuni reduse dar impresioneaza prin decoratia exterioara bogata. Pictura interioara a bisericii este lucrata de I. Keber, iar iconostasul de Frujinescu.

Biserica Sf. Gheorghe aflata este ctitoria Sf. Calinic si a arhiereului Ioanichie Stratonichios din anii 1831-1832. Dupa constructia ei, Sf. Calinic muta obstea monahala aici, credinciosii neavand acces, pentru ei ramanand Sf. Nicolae unde slujbele si serviciile religioase se tineau de cativa calugari.

Avariata de cutremurul din 1838, este refacuta de Sf. Calinic si sfintita la 6 august 1842. In 1939 este restaurata de Patriarhul Nicodim. Tot atunci s-a spalat si zugraveala interioara. Toate lucrarile s-au facut cu cheltuiala staretului Zosima Parvulescu, a eclesiarhului Augustin si a mai multor calugari ai manastirii. Lucrarile au fost conduse de arhitectul sef al Sf. Patriarhii, D. I. Berechet, iar restaurarea picturii s-a facut de I. Keber. intreg ansamblul manastirii a fost restaurat de Patriarhul Justinian in anii 1965-1967.

 

Biserica Sf. Gheorghe ca si Sf. Nicolae respecta planul trilobat cu absidele laterale iesite in afara. Este o constructie monumentala spatioasa. Arcadele la naos si pronaos sunt sustinute de coloane de zid puternice. Pridvorul este inchis si pictat. Usa de la intrare este din lemn frumos sculptat. Pardoseala bisericii este din marmura. Are o turla mare pe naos si doua mai mici in dreapta si stanga pronaosului.

Pictura interioara a bisericii apartine zugravului Adam. In pronaos sunt pictate in ulei portretele ctitorilor Sf. Calinic si Ioanichie Stratonichios, pera lui Sava Hentia, Icoanele imparatesti sunt atribuite lui Nicolae polcovnicu care semneaza icoana din dreapta (1836).

De un deosebit interes artistic sunt scenele din tinda ilustrand facerea lumii. Se crede ca sunt opera unui calugar din manastire.

 

Pe latura de sud a chiliilor se afla paraclisul zidit la 1790 de Dan Brasoveanu si restaurat ulterior de arhimandritii Nicodim si pimen. Al doilea paraclis se afla in casa staretului Gheorghe.

Pictorul Nicolae Polcovnicu a infiintat in 1778, la Cernica, o mare scoala de pictura. Aici au invatat si pictorul Nicolae Teodorescu profesorul lui Gh. Tattarescu, precum si un numar mare de calugari ca: David Adam, Gheorghe Fruginschie care au practicat apoi meseria in tara. A mai infiintat si o scoala de copisti de la care au ramas numeroase manuscrise, descoperite de N. Iorga si depuse la Academia Romana. Biblioteca are 14.000 volume, 5.000 carti de patrimoniu si o arhiva cu multe manuscrise unicate. Dupa revolutie a fost reinfiintat seminarul monahal.

 

Intre zidurile manastirii, de-a lungul timpului, au trait nenumarati frati intru credinta, de la simpli calugari la episcopi si mitropoliti. Tot aici au fost gazduiti episcopi si mitropoliti din Basarabia si Bucovina, ce fusesera exilati odata cu alipirea acestor teritorii la Rusia sovietica.

Cimitirul rezervat la inceput monahilor, s-a largit cu vremea prin morminte ale unor fruntasi ai vietii culturale si politice ca Gala Galaction, Naum Ramniceanu, istoricul Ioan Lupas, pictorul Ion Tuculescu, mitropolitul primat Nifon, Tudor Minulescu (tatal poetului Ion Minulescu), Gurie Grosu, mitropolitul Basarabiei, Pan Halippa, luptatorul pentru unirea Basarabiei cu patria-mama, ctitori sprijinitori, Alina Stirbei, Greceanu, Filipescu, conducatori ai breslelor din trecut, preot Dumitru Staniloaie etc.

 

articol preluat www.crestinortodox.ro

Publicitate