Crucea noastra cea de toate zilele

http://youtube.com/user/proortodoxia

Vietuire la Putna

Preluat http://youtube.com/user/proortodoxia
Toaca

Spalarea pe picioare din Joia Mare

Ateliere

Cresterea animalelor

Mânăstirea Putna … leagănul ortodoxismului românesc

Cea mai cunoscuta ctitorie si locul de veci al voievodului Stefan cel Mare si Sfant

Manastirea Putna-in ajunul sarbatorii de 2 iulie 2007

PSALMUL 1,2,3 - Manastirea Putna

Pictura

DESPRE MANASTIRE …

Situata la 70 de km spre nord-vest de Suceava si la 32 de km de Radauti, intre obcinele Bucovinei, manastirea Putna este cea mai reprezentativa ctitorie a lui Stefan cel Mare. Potrivit unei vechi traditii folclorice, dupa fiecare batalie castigata, Stefan cel Mare ar fi inaltat cate o biserica (fapt infirmat de realitatea istorica, intrucat, in primii noua ani de domnie, voievodul a purtat mai multe razboaie, dar nu a ridicat decat o singura biserica (Probota), iar intre 1466 - 1487, perioada in care s-au dus cele mai multe si mai importante dintre luptele sale pentru apararea tarii, Stefan cel Mare nu a mai ctitorit decat biserica de la Ramnicu Sarat).
Letopisetul anonim al Moldovei ne informeaza ca, dupa cucerirea cetatii Chilia, in ianuarie 1465, Stefan cel Mare a cerut mitropolitului, episcopilor si tuturor preotilor “sa multumeasca lui Dumnezeu pentru ce I-a fost daruit lui”. Analele putnene si Cronica moldo-polona mentioneaza, alaturi de relatarea izbanzii de la Chilia, ca, la 10 iulie 1466, Stefan cel Mare a inceput zidirea manastirii Putna cu hramul Sf.Fecioare Maria.

SA AFLAM MAI MULTE DESPRE SFANTUL STEFAN CEL MARE

Într-însul găsise poporul românesc cea mai deplină şi mai curată icoană a sufletului său: cinstit şi harnic, răbdător fără să uite şi viteaz fără cruzime, straşnic în mânie şi senin în iertare, răspicat şi cu măsură în grai, gospodar şi iubitor al lucrurilor frumoase, fără nici o trufie în faptele sale, care i se par că vin printr-însul de aiurea şi de mai sus.   N. Iorga

Va prezentam un site foarte bine documentat din ale carui pagini puteti afla foarte multe informatii despre Sfantul Stefan.

**********************************************

www.stefancelmare.ro

**********************************************

•  Domnia  Cronologia 
•   Tomos  Criterii
• 
• 
• 
• 

O scurta prezentare a domniei voievodului Stefan cel Mare si Sfant 1457 - 1504

DIN FILMUL STEFAN CEL MARE
Part I

Part II

 

Studenţii ortodocşi au nevoie de un sediu (interviul Parintelui Vasile din Jurnalul National)

ADEVĂR ● De vorbă cu preotul doctor Vasile Gavrilă
În iunie 1990 se înfiinţa la Bucureşti, cu binecuvîntarea Sfîntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR).

Ce poate fi mai frumos decît să-ţi dedici puţinul timp liber unor activităţi ce privesc sufletul, mai ales în aceste timpuri moderne, care par mai nebune ca oricînd?! Pare ciudat, dar există tineri care învaţă, muncesc, sînt la a doua facultate sau masterat şi găsesc totuşi resurse să ofere şi altora din prea plinul lor sufletesc. Aceştia fac parte din ASCOR, o asociaţie de care preotul doctor Vasile Gavrilă, paroh al Bisericii Sfîntul Nicolae, din Bucureşti se simte legat sufleteşte şi despre care nu oboseşte să vorbească niciodată.

O mişcare studenţească unică

• Jurnalul Naţional: Părinte Vasile Gavrilă, ce este ASCOR?

Preot doctor Vasile Gavrilă: ASCOR este o asociaţie cu caracter naţional, cu filiale în toate centrele universitare din ţară, precum Sibiu, Braşov, Alba-Iulia, Oradea, Timişoara, Baia-Mare, Iaşi, Suceava, Bacău, Galaţi, Constanţa, Tulcea, care îşi propune să urmeze duhul filocalic propovăduit de Părintele Dumitru Stăniloaie, avînd ca ocrotitori pe Sfîntul Andrei şi pe Sfîntul Ierarh Calinic de la Cernica. Face parte din puţinele mişcări studenţeşti care au rămas după 1990.

• Care este scopul acestei asociaţii?

În primul rînd, propovăduirea credinţei şi a spiritualităţii creştin-ortodoxe în rîndul tinerilor, cu precădere în mediul universitar, iar mai apoi implicarea în rîndul Bisericii, apărarea drepturilor tinerilor şi conştientizarea îndatoririlor pe care aceştia le au faţă de Biserică, neam şi familie.

• Poate deveni membru ASCOR oricine sau este necesară calitatea de student la Teologie?

Orice tînăr creştin-ortodox poate deveni membru. ASCOR este formată în special din studenţi de la facultăţile laice, nu este o asociaţie a studenţilor teologi. Sînt mulţi studenţi de la Fizică, Matematică, Medicină, Chimie, Filologie, Istorie, Filosofie, ASE, Drept, facultăţi reprezentative la începutul anilor ’90.

Biserica Rusă, o bijuterie arhitecturală

• Unde se întîlnesc membrii ASCOR?

Asociaţia s-a înfiinţat în 1991, iar în 1992 a solicitat o biserică pentru nevoile spirituale ale studenţilor. Patriarhul Teoctist, în ianuarie 1992, le-a pus la dispoziţie fosta Biserică Rusă din Bucureşti, care a devenit implicit Paraclisul Universităţii Bucureşti, după ce în perioada interbelică mai fusese o dată, cînd Nicolae Titulescu era ministru de Externe. Prezintă avantajul că este foarte aproape de Universitate şi este o bijuterie arhitecturală, reprezentativă pentru Bucureşti.
Eu îi cunosc de atunci şi practic împreună am dezvoltat o activitate, în special în mediul universitar, pentru că scopul înfiinţării acestei asociaţii a fost acela de a oferi un cadru spiritual, duhovnicesc şi cultural în acelaşi timp studenţilor care simţeau nevoia să se apropie şi de biserică. Misiunea practic tocmai în aceasta a constat, să se deschidă biserica spre tinerii studenţi şi să-i ajute să cunoască spiritualitatea creştin-ortodoxă. Să se îngrijească în puţinul lor timp liber de sufletul lor. Membrii asociaţiei se întîlnesc în această Biserică Rusă. Aceste întîlniri îi ajută din punct de vedere psihologic pe studenţi, pentru că unii vin în Bucureşti, iau contact cu o societate care le e puţin străină, sînt dezorientaţi şi astfel sînt ajutaţi să se integreze în mediul universitar. Se şi apropie de biserică şi se îngrijesc de cele spirituale.

• Ce activităţi desfăşoară această asociaţie?

Printre activităţile culturale ale asociaţiei se numără conferinţe şi mese rotunde pe teme culturale şi religioase, cu invitaţi din ţară şi străinătate; expoziţii de icoane pe sticlă şi lemn; proiecţii de film; concerte de muzică psaltică. Printre activităţile social-filantropice se numără însoţirea, implicarea în diverse activităţi educaţionale şi recreative a copiilor instituţionalizaţi în şcoli speciale, vizite lunare la căminele de bătrîni, dar şi în cămine studenţeşti şi orfelinate. Ca activităţi specifice putem enumera pelerinaje la mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate; tabere cu specific divers: iconografie, etnografie şi folclor, de muncă, cercetare socio-umană; tabere de catehizare şi formare de cunoştinţe duhovniceşti pentru copiii între 9 şi 18 ani. În fiecare an se organizează un festival, Serile Filocalice, care a fost iniţial dedicat părintelui Dumitru Stăniloaie, considerat teologul mondial al secolului XX, şi încet acest festival s-a dezvoltat nu numai în Bucureşti, ci şi în alte centre universitare mai mari. Marele cîştig a fost întîlnirea dintre cultură şi teologia patristică, a sfinţilor părinţi. ASCOR are şi o publicaţie, care momentan stagnează, întîmpinînd foarte multe greutăţi, pe care intenţionăm să le rezolvăm, care se numeşte “Schimbarea la faţă”. A avut un succes incredibil în mediul studenţesc.

Fără sediu

• Unde funcţionează ASCOR?

La ora actuală, ACSOR are nevoie de sprijin. Şi-a pierdut sediul pe o periodă nedeterminată. Ce mi se pare extraordinar este faptul că ei sînt hotărîţi să funcţioneze, chiar dacă au sediu sau nu. Nu dezarmează, se întîlnesc de cîteva ori pe săptămînă la Biserica Rusă, chiar dacă pîrghiile administrative nu funcţionează corespunzător. ASCOR caută o alinare, un loc de unde să ofere reazem sufletesc şi să-şi desfăşoare activitatea, pentru ca la rîndul ei să poată ajuta. Am întîlnit persoane atît în ţară, cît şi în străinătate care, neştiind faptul că eu am legături cu ASCOR, mi-au vorbit într-un mod excepţional de ceea ce a însemnat pentru ei, de cum au fost ajutate să se formeze. Realmente, oamenii aceştia prezintă un potenţial uman extraordinar. ASCOR, prin membrii săi, oameni cu pregătire, cu resurse sufleteşti, care oferă din prea plinul lor, face minuni îngrijindu-se de persoane cu dizabilităţi sau defavorizate, copii sau bătrîni. Oameni serioşi şi studioşi, care au reuşit să motiveze şi să determine şi pe alţii să facă la fel.

CITITI COMENTARIILE DE PE SITE-UL JURNALUL NATIONAL LEGATE DE ACEST ARTICOL (CLICK) SI DACA PUTETI LASATI O MARTURIE DESPRE CE INSEAMNA ASCOR PENTRU VOI.

Preluat http://www.jurnalul.ro

 

LISTA CU CEI CARE CITESC LA PSALTIRE

00 - 01 -> Alexandra Ungurian

01 - 02 -> Ramona Popa

02 - 03 -> Stavaru Ionut Bogdan

03 - 04 -> Constantin Popa

04 - 05 -> Grigore Miron

05 - 06 -> Cristina Posteuca

06 - 07 -> Evelin Antonie

07 - 08 -> Gabriel Munteanu

08 - 09 -> Alexandra Vlaicu

09 - 10 ->

10 - 11 ->

11 - 12 ->

12 - 13 ->

13 - 14 ->

14 - 15 -> Alina Manta

15 - 16 ->

16 - 17 ->

17 - 18 ->

18 - 19 ->

19 - 20 -> Craciun Diana

20 - 21 -> Marinela Ghinea

21 - 22 -> Pandelea Cornelia

22 - 23 -> Anamaria Radulescu

23 - 24 (00) -> Monica Amariuchi

Cei care au 1 ora libera si pot sa citeasca la Psaltire pentru ASCOR sunt rugati sa ia legatura cu Alexandra Vlaicu sau sa lase un mesaj la rubrica comment de pe blog.

Doamne Ajuta!

PELERINAJ A.S.C.O.R. la Mânăstirea Lainici (16 - 18 mai)

In perioada 16.05 - 18.05 A.S.C.O.R. Bucuresti organizeaza pelerinaj la Mânăstirea Lainici, judeţul Gorj.

PELERINAJUL INCLUDE SI VIZITAREA ORASELOR Craiova (16.05) si Tîrgu Jiu (18.05)

PROGRAM PE ZILE:

VINERI 16.05

Plecarea din Bucuresti se face la ora 06.35 cu trenul, de la Gara de Nord. Se ajunge in Craiova la ora 11.30 unde ne vom intalni cu A.S.C.O.R. Craiova. Programul include vizitarea orasului ( Centrul , Biserica Sfanta Treime, Biserica Madona Dudu, Catedrala Mitropoliteana Sfantu Dumitru, Parcul Romanescu).

La ora 19:53 este programata pleacarea spre Lainci unde se ajunge la ora 23:26 (dupa schimbare tren la 22.26 in Tirgu Jiu). Vom fi cazati la manastire.

Deoarece in Craiova o sa stăm aproximativ 7 ore este recomandat să aveţi la voi un pacheţel cu mâncare.

SÂMBATA 17.05

De dimineata vom participarea la Sfânta Liturghie. In cursul zilei putem vizita cele două schituri (Locurirele si Şapte păcate).

DUMINICĂ 18.05

Dupa participarea la Sfanta Liturghie la ora 12.17 vom pleca spre Tîrgu Jiu. Avem aproximativ 2 h pentru a vizita orasul (Masa Tacerii, Poarta Sarutului, Coloana Infinitului)

Plecarea spre Bucuresti se face la ora 16.25

ACEST PELERINAJ ESTE IN ACELASI TIMP SI O INTRUNIRE REGIONALA CU FILIALELE ASCOR CRAIOVA SI ASCOR TÎRGU JIU. TEMELE DE DISCUTII VOR FI PREZENTATE IN CURAND.

TRANSPORT:

Transportul se face cu trenul.

ASTEPT SUGESTIILE VOASTRE IN LEGATURA CU PROGRAMUL PROPUS.

VINERI 16.05.2008

• Bucuresti Nord - Craiova

-> P 9001 - 6:35 - 11:30 - pret bilet: 10 lei / 20 lei

• Craiova - Tîrgu Jiu

-> P 2095 - 19:53 - 22:18 - pret bilet 5.5 lei / 10.9 lei

• Tîrgu Jiu- Lainici

-> P 2023 - 22:32 - 23:26 - pret bilet 2 lei / 4 lei

DUMINICĂ 18.05.2008

• Lainici - Tîrgu Jiu

-> P 2084 - 12:17 - 13:07 - pret bilet 2 lei / 4 lei

• Tîrgu Jiu - Bucureşti Nord

-> A 1824 - 16:25 - 21.00 - pret bilet 20.5 lei / 41 lei

INFORMATIE UTILA : ( PENTRU CEI CARE NU POT SA VINA VINERI 16.05 IN CRAIOVA)

• Se poate veni direct pana la Tirgu - Jiu. La 22:18 ne intalnim in gara din Tirgu Jiu de unde o sa plecam impreuna spre Lainici la 22:32

-> A 1725 - 14:45 - 19:38 - pret  bilet 20.5 / 41.4 lei

-> A 1823 - 16:45 - 21:27 - pret  bilet 20.5 / 41.4 lei
_____________

NUMAR LIMITAT DE LOCURI: 20 (+/-) *******************************************************************************************************

INSCRIERILE SE FAC INCEPAND CU DATA DE 21 aprilie pâna pe 9 mai !!! - Trimiteti un mail sau un mesaj de confirmare la:

oltenians@yahoo.com sau 0743021693 / 0729335539 - STĂVARU Ionut Bogdan

***********************************************************************************************************

LISTA PROVIZORIE CU PERSOANELE CARE MERG ÎN PELERINAJ :

1. Alexandra Vlaicu
2. Dan Claudiu
3. Bianca Solonariu
4. Raluca Balauca
5. Ramona Popa
6. Stavaru Ionut Bogdan
7. Anamaria Radulescu
8. Gabriela Florinela Cristea
9. Silvia Geanina Dan
10. Ion Gabriela
11. Doiciu Andreea
12. Andreea Alexei
13. Teodora Condoiu
14. Laurentiu Grigoriu
15. Alexandru Lupu
16. Nicoleta Marin

**************************************************************************************************************

DETALII LOCATII:

• MÂMĂSTIREA LAINICI (CLICK informatii - http://www.crestinortodox.ro)

• CRAIOVA (CLICK detalii despre oras )

Centrul

Consiliul Judetean Dolj (Prefectura)

Catedrala Sfantul Dumitru - Un loc aparte intre constructiile vechi il ocupa biserica Sfantul Dumitru, ctitorita de Matei Basarab in 1652. Timpul si oamenii aduc insa modificari bisericii: Constantin Brancoveanu ii reface chenarele ferestrelor in stilul brancovenesc; Constantin Obedeanu o restaureaza in 1723, iar boierii Argetoieni in 1774. Din cauza cutremurului din 1840 biserica se deterioreaza si este inchisa pana in anul 1889, cand au inceput lucrarile de restaurare sub conducerea arhitectului Andre Lecomte de Nouy, care a ridicat din temelii actuala constructie, fara a respecta stilul celei vechi. Pictura s-a lucrat in trei etape, de catre pictorii francezi Emil Menpiot si Bories, terminandu-se in anul 1933.

Universitatea din Craiova - Realizarea fostului Palat de Justitie (astazi sediul central al Universitatii) a fost proiectata, in 1890, de arhitectul Ion Socolescu. Edificiul este o ilustrare a neoclasicismului in arhitectura.

Teatrul National Craiova (CLICK pentru mai multe detalii)

Primaria Craiova - O alta constructie deosebita este cladirea fostei Banci a Comertului, acum sediul Primariei Craiovei. Proiectata de arhitectul Ion Mincu, este terminata in 1916 de catre elevul sau Constantin Iotzu. Cladirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri venetiene si grilaje de fier forjat.

Muzeul de Arta (CLICK pentru mai multe detalii)

PARCUL NICOLAE ROMANESCU - Unul dintre punctele de atractie cele mai vestite din Craiova il reprezinta Parcul “Nicolae Romanescu”. Acest parc este unic in Romania si reprezinta totodata una dintre realizarile de acest gen cele mai interesante din Europa.
Initiativa acestei importante lucrari urbanistice ii revine lui Nicolae Romanescu. Proiectul, creatie a arhitectului francez E.Redont, a fost premiat cu Medalia de Aur la Expozitia Internationala de la Paris din 1900.
Lucrarile au durat aproape trei ani. S-au folosit solutii indraznete de constructie, inedite pentru acea vreme, au fost implantate specii valoroase de arbori, s-a urmarit crearea unui cadru romantic generos prin pitorescul si poezia lui (podul suspendat, castel in ruina, poduri peste cursul raului, imitatii de stanci, refugii, chioscuri, parapete de pod imitand trunchiuri de arbori, insula pentru lebede, debarcader).
Suprafata totala a parcului cuprinde peste 96 ha de plantatii (arboret, peluze, arbori, arbusti), o intindere de apa de 4 ha, un hipodrom de peste 20 ha, drumuri, alei si poteci pe o intindere de 35 km. Exista si o gradina zoologica, unde pot fi vazute indeosebi specii de pasari si animale indigene, dar nu numai atat…

• TÎRGU JIU - (CLICK informatii despre oras)

mai multe poze gasiti si pe http://oltenians.wordpress.com/2008/02/24/poze-targu-jiu/

(ARTICOL IN LUCRU) - PROGRAMUL NU ESTE 100 % STABILIT SI POATE FI MODIFICAT.

PASTE FERICIT!

ASOCIATIA STUDENTILOR CRESTINI ORTODOCSI DIN ROMANIA, FILIALA BUCURESTI VA DORESTE PASTE FERICIT SI SA AVETI PARTE DE LUMINA SI LINISTE SUFLETEASCA.

HRISTOS A INVIAT!

Ierusalim- Locul unde iubirea invinge moartea

Christos Anesti - Χριστός ανέστη

Aliluia!!! Psalmii 1,2,3

Pastele, sarbatoarea luminii si a bucuriei in Ortodoxie

Primirea Sfintei Lumini - Video

Sarbatoarea Invierii Domnului este cunoscuta sub denumirea de Sfintele Pasti. Cuvantul “Pasti” este de origine ebraica.

La evrei, cuvantul Pascha (pesah) insemna trecere si era mostenit de acestia de la egipteni, indicand sarbatoarea anuala a azimilor in amintirea trecerii evreilor prin Marea Rosie si a eliberarii lor din robia Egiptului (Iesire XII, 27). Termenul “Pasti” este preluat de crestini, dar primeste o noua semnificatie: trecerea de la moarte la viata.

Dupa parerea celor mai multi exegeti si istorici bisericesti, invierea Domnului a avut loc in prima duminica de dupa Pastile iudeilor din anul 33 al erei crestine. Pastile evreilor (Pascha) se serbau in seara zilei de 14 Nisan. (Nisan fiind prima luna a anului evreiesc, care incepea la luna noua de dupa echinoctiul de primavara)

Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325 a incercat sa introduca o uniformizare a datei serbarii Pastilor in toata lumea crestina:
a) Pastile se va serba totdeauna duminica;
b) Aceasta duminica va fi cea imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara;
c) Cand 14 Nisan cade duminica, Pastile va fi serbat in duminica urmatoare, pentru a nu se serba odata cu Pastile iudeilor, dar nici inaintea acestuia.

Crestinatatea ortodoxa s-a impartit in doua, din anul 1924, in ceea ce priveste data sarbatoririi Pastilor: Bisericile ramase la calendarul neindreptat au continuat sa serbeze Pastile dupa Pascalia veche, gresita, a calendarului iulian, pe cand Bisericile care au adoptat calendarul indreptat (stilul nou) au sarbatorit cativa ani (intre 1924-1927).

Ca sa se inlature dezacordul dintre diferitele Biserici ortodoxe si pentru a se stabili uniformitate in toata Ortodoxia, cel putin in ceea ce priveste data celei mai mari sarbatori crestine, Bisericile ortodoxe care au adoptat calendarul indreptat au stabilit (din 1927 inainte), prin consens general, ca Pastile sa fie serbat in toata crestinatatea ortodoxa dupa Pascalia stilului vechi, adica odata cu Bisericile ramase la calendarul neindreptat.

Pastele, sarbatoarea luminii si a bucuriei in Ortodoxie

Pastile sunt in Ortodoxie “sarbatoarea sarbatorilor”. Daca sarbatoarea este o tasnire de viata dumnezeiasca in creatie si ca atare o tasnire de lumina mai presus de fire, Pastile sunt tasnirea deplina a vietii dumnezeiesti in existenta noastra crestina. Natura noastra omeneasca nu mai e straluminata numai trecator de o raza dumnezeiasca, care arata ca ea nu e de la sine si singura existenta, ci aceasta natura e strabatuta deplin si pentru veci de viata dumnezeirii, e transfigurata, pnevmatizata, ridicata din inlantuirea procesului de corupere continua care duce trupul nostru la descompunere, iar sufletul in iadul tenebrelor.

De aceea Pastile sunt o explozie de bucurie, care perpetueaza explozia de bucurie a ucenicilor care au vazut pe Domnul inviat. De aceea credinciosii se saluta cu vestea unei bucurii de necomparat cu nici o alta bucurie: “Hristos a inviat!” “Adevarat a inviat!”, pana la Inaltarea Domnului, de cand se saluta cu alta veste tot asa de mare, legata interior de prima: “Hristos s-a inaltat!”, pana la Cincizecime, care anticipeaza Cincizecimea deplina sau umplerea desavarsita a vietii noastre de Duhul Sfant.

Bucuria aceasta are atata entuziasm in ea, incat ea e ca o “sfanta betie”, ca o “betie treaza” de care vorbeste Sfantul Grigorie de Nyssa. E ca o “betie treaza”, pentru ca e produsa de cea mai autentica dar si cea mai minunata realitate, realitatea neasemanat de frumoasa a vietii vesnice si plenare, mai frumoasa si mai minunata decat si-o poate inchipui orice imaginatie, motiv pentru care Sfantul Grigorie de Nyssa spune ca ingerii nu pun in functie nici o imaginatie, pentru ca realitatea pe care o vad intrece orice imaginatie.

Entuziasmul manifestat de Apostoli la Cincizecime, in urma Pogorarii Duhului Sfant, care parea privitorilor ca o betie (Fapte II, 13), incepuse de la Inviere. Ea caracterizeaza bucuria credinciosilor de la Pasti, care ramane temelia vietii sufletesti a lor in tot cursul vietii pamantesti. Acest entuziasm e produs de impartasirea de “vinul cel nou” al vietii de care a vorbit Hristos inainte de Patimile Sale (Marcu XIV, 25): “Veniti cu rodul vitei celei noi al dumnezeiestii veselii, in ziua cea vestita a invierii imparatiei lui Hristos sa ne impartasim”.

Scrisoarea Pastorala a IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei la Invierea Domnului 2008

† TEOFAN

PRIN HARUL LUI DUMNEZEU
ARHIEPISCOP AL CRAIOVEI ŞI MITROPOLIT AL OLTENIEI

IUBITULUI CLER DIN PAROHII, CUVIOŞILOR VIEŢUITORI AI SFINTELOR MĂNĂSTIRI ŞI DREPTCREDINCIOSULUI POPOR AL LUI DUMNEZEU DIN ARHIEPISCOPIA CRAIOVEI:

HAR, BUCURIE, IERTARE ŞI AJUTOR DE LA
HRISTOS CEL ÎNVIAT DIN MORŢI, IAR DE LA NOI ARHIEREASCĂ BINECUVÂNTARE ŞI PĂRINTEASCĂ
ÎNTRU HRISTOS ÎMBRĂŢIŞARE!

HRISTOS A ÎNVIAT!

V I D E O (CLICK)

„Dumnezeul nădejdii să vă umple pe voi
de toată bucuria şi pacea în credinţă,
ca să prisosească nădejdea voastră,
prin puterea Duhului Sfânt”.
(Romani 15, 13)

Iubiţi fraţi preoţi,
Iubiţi credincioşi,

Milostivirea lui Dumnezeu se revarsă peste noi şi anul acesta, căci, iată-ne în faţa sfintelor biserici pentru a participa la slujba de Paşti şi a primi lumina Învierii.

Este miez de noapte. Întunericul umple văzduhul şi pământul. Stelele cerului şi lumina lumânărilor ne ajută să răzbatem prin beznă, să ne urmăm calea şi să ne vedem unii pe alţii.

Noaptea de Paşti este, parcă, simbolul vieţii noastre. Trăim într-o mare de întuneric. Greutăţi de tot felul răspândesc beznă în viaţa noastră şi a semenilor noştri. Cu toate acestea, în întunericul cel mai adânc şi în bezna cea mai neagră răsare o stea, se aprinde o lumină, apare o nădejde. „Pentru toţi cei vii este o nădejde” (Ecclesiastul 9, 4), spunea înţeleptul Vechiului Testament. Da, pentru toţi este o „nădejde neclintită” (Isaia 26, 3). Nădejdea noastră este Hristos cel mort pe cruce şi înviat din morţi. Sfântul Apostol Petru afirmă cu tărie acest adevăr, zicând: „Binecuvântat fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Care, după mare mila Sa, prin învierea lui Iisus Hristos din morţi, ne-a născut din nou, spre nădejde vie” (I Petru 1, 3).
Despre această „nădejde vie” în „Dumnezeul cel viu” (I Timotei 4, 10) pentru a deveni oameni vii, doresc a vă mărturisi în cuvântul pastoral pe care vi-l adresez anul acesta de Sfintele Paşti.

Iubiţi fraţi şi surori întru Hristos Domnul,

Când a coborât Dumnezeu pe pământ, acum două milenii, întuneric mare şi beznă adâncă se aflau în sufletele oamenilor. Aceştia se îndepărtaseră de la credinţa în Dumnezeul cel adevărat şi trăiau în păcate grele. Deznădejdea şi moartea dominau pretutindeni. Daţi-ne „semn de nădejde” (Iosua 2, 12), strigau cei din lumea veche. „S-au uscat oasele noastre şi nădejdea noastră a pierit; suntem smulşi din rădăcină” (Iezechiel 37, 11). Aceasta se întâmpla pentru că oamenii îşi puneau „nădejdea în lucruri deşarte” (Isaia 59, 4), în „lucruri fără de viaţă” (Pilde 13, 10), în „bogăţia cea nestatornică” şi nu „în Dumnezeul cel viu” (I Timotei 6, 17).

Conştiinţa legăturii cu „Dumnezeul cel viu” nu dispăruse totuşi cu desăvârşire. „Împotriva oricărei nădejdi, Avraam a crezut cu nădejde” (Romani 4, 18). Precum Avraam, mulţi drepţi ai lumii vechi strigau către Dumnezeu din adâncimea sufletului lor. „Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului” (Psalmi 64, 6). „Tu eşti aşteptarea mea, Doamne; Domnul este nădejdea mea” (Psalmi 70, 6). „Doamne, noi Te aşteptăm” (Isaia 26, 8). Dumnezeu, în marea Sa iubire de oameni, nu întârzie să răspundă. „Eu, Eu sunt Cel ce dă nădejde!” (Isaia 51, 12). „Eu sunt Domnul, care nu ruşinează pe cei ce îşi pun nădejdea în El” (Isaia 49, 23). „Cel care îşi pune nădejdea în Mine va moşteni pământul” (Isaia 57, 13). „Este nădejde pentru viitorul tău, zice Domnul” (Ieremia 31, 17).

Nădejdea aceasta s-a împlinit prin Naşterea lui Hristos din Fecioara Maria cu adumbrirea Sfântului Duh, când lumină a răsărit celor ce locuiau în latura şi în umbra morţii (Isaia 9, 1). Prin naşterea şi vieţuirea printre oameni a lui Hristos-Dumnezeu, întunericul a început să-şi piardă din putere. Moartea şi Învierea lui Hristos deschid, apoi, larg uşa luminii spre a pătrunde în viaţa oamenilor. Acolo unde era moarte, Hristos aduce viaţă. Acolo unde teama şi frica dominau sufletele oamenilor, Hristos aduce curaj izbăvitor.

„Nu vă temeţi” (Matei 28, 5, 10). „Nu vă înspăimântaţi” (Marcu 16, 6). „De ce sunteţi tulburaţi?” (Luca 24, 38). „Bucuraţi-vă!” (Matei 28, 9). „Pace vouă!” (Luca 24, 36). Acestea sunt cuvintele pe care Hristos, după Învierea Sa din morţi, le adresează apostolilor, femeilor purtătoare de mir şi tuturor oamenilor de atunci, până azi şi până-n veci.
Mai mult, după Înviere, Hristos coboară în adâncul iadului pentru a vesti şi celor de acolo biruinţa vieţii asupra morţii (I Petru 3, 18-19).

Iubiţi credincioşi,

Înainte de Învierea lui Hristos, teama, deznădejdea şi dezorientarea dominau lumea. În mijlocul acestei lumi, lipsită de orice perspectivă, apare Hristos Cel Înviat din morţi. Puţin câte puţin, nădejdea izbăvitoare se înfiripă în inimile oamenilor.
Femeile purtătoare de mir, mai întâi, apoi apostolii şi primii creştini convertiţi de aceştia mărturisesc prin glasul şi, mai ales, prin viaţa lor, credinţa în Învierea lui Hristos. Această credinţă le schimbă mersul vieţii. Devin alţi oameni.

Această sfântă „nădejde vie” izvorâtă din Hristos Cel Înviat este mărturisirea de viaţă a Bisericii dintotdeauna şi, mai ales, de Sfintele Paşti.

„Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul” (Psalmi 117, 24). Rostim acest cuvânt foarte des la biserică, în zilele de Paşti. Facem aceasta cu conştiinţa că din Învierea lui Hristos izvorăşte toată nădejdea noastră, într-o lume a deznădejdii.

Da! Deznădejdea este drama omului de ieri şi de azi. „Glasul celor fără de nădejde” (Estera 4, 17) se aude pretutindeni. „Scade nădejdea în adâncul inimii… şi nu ştii de unde vine chinul”, spunea un înţelept din vechime (Cartea înţelepciunii lui Solomon 17, 12). Chinul deznădăjduirii izvorât din golul inimii şi din lipsa sensului vieţii domină tot mai multe suflete.

Drama este cu atât mai mare cu cât constatăm faptul că nu lipsa hranei, a locului de muncă sau a locuinţei dă naştere astăzi valului nestăvilit de crize sufleteşti. Acestea sunt cauzate în primul rând de tristeţe, de dezorientare, de incapacitatea de a mai sesiza vreo lumină în sine, în alţii sau în lume. Urmarea directă a acestor stări este recursul la sinucidere - simptom al unei lumi în care şi „Dumnezeu ar fi murit”.
Da! Hristos a murit, dar a înviat a treia zi. El a murit pentru a lua asupra Sa toată durerea omului, inclusiv a celui căzut în deznădejde pentru că este părăsit de toţi şi crede că şi Dumnezeu l-a părăsit. „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu pentru ce M-ai părăsit?” (Marcu 15, 34), striga Hristos pe Cruce, în numele tuturor deznădăjduiţilor lumii.

Acestor deznădăjduiţi, care suntem noi, Hristos le spune: „Nu vă temeţi!” (Matei 28, 5, 10). „Nu vă înspăimântaţi” (Marcu 16, 6). „Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pre voi” (Matei 11, 28).

„Nu vă întristaţi, ca ceilalţi, care nu au nădejde” (I Tesaloniceni 4, 13), ne spune Sfântul Apostol Pavel. De ce să nu ne întristăm? Pentru că Domnul Hristos este „nădejdea noastră” (I Petru 3, 15), prin care „iubirea lui Dumnezeu s-a vărsat în inimile noastre, prin Duhul Sfânt” (Romani 5, 5). El, Hristos a înviat din morţi. Dacă El a înviat, vom învia şi noi. Iar dacă vom învia, viaţa noastră pe acest pământ are un sens adevărat. În acest caz, nici teama, nici deznădejdea, nici golul sufletesc n-ar trebui să aibă ultimul cuvânt.

Da, iubiţi credincioşi, în toată vremea şi în tot locul s-ar cuveni să gândim şi să mărturisim ca autorul Psaltirii: „Doamne, Tu eşti Cel ce m-ai scos din pântece, nădejdea mea, de la sânul maicii mele” (Psalmi 21, 9). „Tu eşti aşteptarea mea, Doamne. Domnul este nădejdea mea din tinereţile mele” (Psalmi 70, 6). „Tu eşti nădejdea mea, partea mea eşti Tu în pământul celor vii” (Psalmi 141, 5). „La Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge” (Psalmi 142, 8).

Fiind întăriţi „cu nădejdea în Domnul Dumnezeu” (I Regi 30, 7), precum David odinioară, primim putere de a sesiza lucrurile frumoase din viaţa oamenilor şi a lumii şi, prin aceasta, biruim ispita deznădejdii. Este atâta frumuseţe în această lume, frumuseţe pe lângă care trecem, adesea, fără a-i percepe prezenţa, adâncimea şi semnificaţia. Să ne oprim o clipă pentru a contempla icoana unei mame cu pruncul în pântece sau în braţe, chipul unui bătrân, frumuseţea unei păduri, strălucirea cerului înstelat sau liniştea unei mănăstiri. Prin acestea toate şi de dincolo de ele, Dumnezeu ne grăieşte: „Bucuraţi-vă!” (Matei 28, 9). „Pace vouă!” (Luca 24, 36).

Având „nădejdea în Dumnezeul cel viu, Care este Mântuitorul tuturor oamenilor, mai ales al credincioşilor” (I Timotei 4, 10), adresez creştinilor şi creştinelor din Oltenia gândul meu de bucurie, de pace şi binecuvântare.
Dumnezeu să vă aibă în ocrotirea Sa pe fiecare şi să vă răsplătească însutit pentru dragostea, îngăduinţa şi nenumăratele bucurii pe care le-aţi oferit mitropolitului Olteniei vreme de aproape opt ani de zile. Inima sinceră a creştinilor din Oltenia, isteţimea minţii lor şi iubirea lor pentru sfintele mănăstiri şi biserici rămân pentru mine izvoare de inspiraţie în slujirea pe mai departe a Bisericii lui Hristos.
„Dumnezeul nădejdii să vă umple pe voi de toată bucuria şi pacea în credinţă, ca să prisosească nădejdea voastră, prin puterea Duhului Sfânt” (Romani 15, 13).

HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVĂRAT A ÎNVIAT!

Al vostru frate şi părinte întru slujirea Bisericii şi către Hristos rugător,

Mitropolitul Olteniei
† TEOFAN

sursa: http://www.m-ol.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=3575&Itemid=9

foto> http://episcopiaseverinului.ro/agenda/martie07/

Articol preluat: http://www.ascorcraiova.ro